Platforma epenitenciare.ro este online din 2 februarie 2022. Postarea primului articol din seria Fața nevăzută a reintegrării sociale din penitenciare a generat un record de trafic și de vizitatori unici, record atins pe data de 16 aprilie 2024.
Apreciem interesul arătat.
Redacția epenitenciare.ro
I. Aspecte prealabile.
Am anunțat această serie de articole din toamna anului trecut. De atunci, s-a demarat cea mai amplă analiză independentă realizată în România cu privire la demersurile de reintegrare din fiecare închisoare din sistem.
După cum ne-am așteptat, există penitenciare care refuză să comunice datele cerute, sens în care juridicul a sesizat tribunalele competente în vederea obligării la comunicarea informațiilor de interes public.
Ne-am propus să analizăm situația din fiecare unitate penitenciară, prezentând starea de fapt, cât mai obiectiv cu putință. Înțelegem îngrijorarea Administrației Naționale a Penitenciarelor în legătură cu aceste expuneri și suntem pregătiți pentru orice fel de reacții. Mai important, nu ne interesează ce opinie au păpușarii cu privire la demersal jurnalistic. Dacă nu le place, să nu ne citească. Dar o fac!
În acord cu Regula 78 din Recomandarea nr. R(87) a Comitetului de Miniștri al statelor member al Consiliului Europei, “Educația trebuie să fie considerată ca fiind o activitate a regimului penitenciar, la fel ca activitatea productivă- cu același statut și cu aceeași remunerație de bază, cu condiția ca ea să fie integrată în orarul normal de activități și să facă parte integrantă din programul autorizat de tratament individualizat.”
Începem această serie de articole cu analiza activității sectorului de reintegrare, pentru lunile ianuarie și februarie 2024, din cadrul Penitenciarului Oradea. Posibili beneficiari: peste 600 de persoane private de libertate, arestate preventive sau clasificate în regimurile de executare închis, maximă siguranță (inclusiv grad sporit de risc), deschis și, cu titlu temporar, semideschis.
Conform adresei nr. 28765/POBH/29.02.2024, sectorul de reintegrare socială din unitatea bihoreană este compus din 15 membri, numiți în continuare specialiști. Deși statele de plată ale acestora sunt informații clasificate, pentru efortul de argumentare, vom presupune că Statul plătește unui asemenea funcționar cu statut special, în medie, lunar, suma de 7000 lei. Așa fiind, specialiștii sectorului de reintegrare din Penitenciarul Oradea au încasat pentru lunile ianuarie și februarie 2024 peste 200.000 lei de la stat. Urmează să vedem, punctual, justificarea muncii prestate.
II: Demersurile de reintegrare socială din ianuarie 2024.
În data de 8 fabruarie a.c. Penitenciarul Oradea a înregistrat (sub același număr de secretariat) șapte cereri, formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, prin care am rugat să ni se comunice care au fost demersurile, în sensul de activități sau întâlniri din cadrul programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială, organizate exclusive de către angajații specialiști ai unității, care au avut loc în Penitenciarul Oradea în 8, 10, 12, 18, 26 și 30 ianuarie 2024 și care au presupus efectiv părăsirea camerelor de deținere de către persoanele private de libertate participante, cu indicarea denumirii activității, a numărului de participanță și durata fiecărui demers. Zilele au fost alese complet aleatoriu.
Am rugat a nu se face referire în răspuns la activitățile cu sala de sport, consilierea individuală și instruirea școlară.
Analiza pornește exact de la ce a comunicat penitenciarul, prin adresa nr. 500005/POBH/04.03.2024 și înscrisurile anexate. Evident, administrația a opinat că o parte a celor cerute ar fi ba informații clasificate, ba confidențiale ori că nu pot fi comunicate decât sub forma fotocopierii actelor întocmite prin prisma OMJ nr. 1322/C/2017. O serie de motive ce nu are nicio legătură cu principiul legalității, invocată cu scopul de a nu comunica informații care ar vulnerabiliza sectorul unității.
Adresa în cauză, desi este semnată de directorul unității, a fost întocmită de directorul adjunct pentru reintegrare socială, o specialistă despre care ne menținem părerea motivată că nu își înțelege menirea profesională și că nu este capabilă să gestioneze eficient activitatea a 15 specialiști.
Domnișoara ne-a transmis că “activitățile de consiliere de specialitate, precum și a celor sportive, dar și a programului de instruire școlară, reprezintă activități zilnice desfășurate de personalul din sectorul de reintegrare socială, cu caracter obligatoriu, iar exceptarea acestora din cadrul unei analize pot contura o imagine inexactă a demersurilor de intervenție recuperativă.
Din datele pe care le deținem și care pot fi extrase, informațiile de interes privind participările persoanelor private de libertate la activitățile din aria educațională, psihologică și socială, pentru luna ianuarie 2024, relevă un număr de 1070 de participări la demersurile cuprinse în anexă, initiate și finalizate în cuprinsul acestei luni.”
Înainte de a continua, ne simțim obligați să răspundem directorului adjunct pentru reintegrare, titular de altfel pe funcție:
(i) politica editorială o realizăm noi și rămânem dedicați efortului de a informa publicul interesat cât mai corect și obiectiv cu putință;
(ii) este adevărat că demersul de instruire școlară este un drept și un program obligatoriu, cum, este la fel de adevărat că nu este implementat de specialiștii penitenciarului; există o implicare în sensul în care un astfel de specialist plimbă deținuții înspre și dinspre sălile de clasă și efectuează prezența, dar cam atât;
(iii) contrar opiniei directorului adjunct, activitățile sportive nu sunt demersuri obligatorii; conform art. 12 din OMJ nr. 1322/C/2017, aceste activități sunt facultative, prezintă un caracter general, adresându-se întregii populații carcerale, fără a exista obligativitatea participării; ca o consecință, aceste activități nu se consemnează în planul individualizat, sub formă de recomandări;
Avem așteptarea legitimă ca un director de reintegrare socială să distingă între aceste elemente.
Revenind la adresa Penitenciarului Oradea, global, situația se prezintă astfel pentru luna ianuarie:
# o medie de 600 de persoane custodiate
# un număr de 1070 de participări la demersuri de reintegrare
Cu alte cuvinte, pentru 31 de zile de încarcerare, fiecare deținut a avut la dispoziție un asemenea demers (care, ca durată, a variat de la 5 minute, în cazul unei consilieri individuale, până la cel mult două ore, în cazul vizionării de producții cinematografice) și pentru doar 470 de persoane un al doilea asemenea demers. Repetăm, timp de 31 de zile.
Însă, ne propune să aprofundăm investigația, pentru a expune gravitatea situației. Pnetru a satisfice dorința directorului adjunct, vom include și demersurile cu instruirea școlară, sala de sport și conslierea individuală. Din totalul de 1070 de participări, excludem activitățile derulate de reprezentanții cultelor, adică un total de 260 de participări.
Rămân astfel 810 participări la demersuri de reintegrare, care, în luna ianuarie 2024, în Penitenciarul Oradea, au însemnat:
# dezbatere privind conștientizarea urmărilor consumului de alcool, în cazul infracțiunilor prev. de art. 335 și 336 CP – 7 participări
# difuzare film, Ziua Principatelor unite – 67 de participări
# spectacole recitare poezii – 88 de participări
# concurs de puzzle – 6 participări
# activități religioase realizate de preotul ortodox angajat – 193 de participări
# activități cu sala de sport – 212 participări
# concursuri tematice – 27 participări
# consiliere educațională, socială și psihologică – 65 participări
La acestea se adaugă participările în cadrul singurelor programe obligatorii aflate în derulare:
# Programul educational Adaptare la viață instituționalizată – 44 de participări
# Programul de educație civică, modul 1 – 18 participări
Într-un punct de vedere transmis Tribunalului Bihor- secția de contencios administrativ și fiscal, penitenciarul a comunicat că: “Având în vedere ponderea mare la Penitenciarul Oradea a deținuților care au săvârșit infracțiuni contra persoanei, prioritare sunt activitățile și programele de diminuare a agresivității” (Adresa nr. 46191/POBH/29.08.2023).
Conform normelor legale, sectorul de reintegrare este obligat ca, la începutul anului, să efectueze analizele nevoilor educaționale și psihosociale a populației carcerale. Astfel, la data de 10.01.2024, se aprobă analiza nevoilor de asistență psihosocială (înregistrată sub nr. 21117/POBH/2024), ocazie cu care specialiștii identifică:
a) 217 deținuți (35,74%) cu dificultăți în gestionarea agresivității, cărora li se recomandă programul psihologic obligatoriu destinat persoanelor cu conduită agresivă
b) 193 de deținuți identificați cu probleme de sănătate mentală și decompensare psihică, cărora li se recomandă programul psihologic obligatoriu destinat persoanelor cu afecțiuni psihice
c) 82 de deținuți (13,50%) cu antecedente în consum de substanțe psihoactive sau alte tipuri de adicții, recomandându-se programul obligatoriu de asistență psihologică specifică persoanelor cu dependențe
d) 72 de deținuți (11,89%) cu dificultăți în gestionarea impulsurilor sexuale, cu recomandarea programului obligatoriu destinat agresorilor sexuali
Apoi, pe plan social, interogarea a dus la identificarea a:
e) 164 de deținuți (27,01%) cu abilități decizionale deficitare în situații de risc infracțional, cu recomandarea de a urma programul social obligatoriu de prevenire a recidivei
f) 141 de deținuți (23,22%) cu nivel limitat de dezvoltare a abilităților sociale, recomandându-se programul obligatoriu de formare a abilităților sociale.
Administrația a aprobat la data de 18.01.2024 oferta de programe și activități educative și de asistență psihologică din Penitenciarul Oradea din anul 2024, incluzând și programele mai sus amintite.
Cu toate acestea, în cursul lunii ianuarie, nu a fost demarat niciun asemenea program obligatoriu. Chiar și astfel, cei 15 specialiști din sectorul de reintegrare sunt responsabili pentru 810 demersuri/ participări. Cum spuneam anterior, un astfel de specialist se ocupă de programul de instruire școlară (escortează deținuți, face prezența), deci îl vom exclude din ceea ce urmează. Mai avem un angajat responsabil cu echipamentele radio/ TV și bibliotecă, de asemenea, exclus.
Apoi, preotul ortodox (care merită aprecieri) este responsabil pentru 193 de participări iar specialistul cu sala de sport pentru 212.
Ne rămân 11 specialiști și 405 participări pentru luna ianuarie, lună care a avut un total de 20 de zile lucrătoare.
Rezultă următoarea stare de fapt: raportat la o populație de 600 de persoane încarcerate, 11 specialiști au general câte 20 de participări în fiecare zi lucrătoare. Altfel spus, la un program de lucru de 8 ore pe zi, un specialist s-a adresat la cel mult 2 deținuți, reiterând ideea că un asemenea demers variază, ca durată, între 5 minute (o consiliere individuală) și cel mult 2 ore (vizionarea unui film, însă acestea sunt activități de grup, ce generează participări multiple).
Este rezonabil să ne întrebăm cum își justifică acești specialiști salariile?
Putem concluziona că directorul și directorul adjunct pentru reintegrare nu sunt capabili să gestioneze efortul de reinserție?
III. Demersurile de reintegrare socială din februarie 2024.
La data de 20 februarie am adresat aceeași întrebare unității penitenciare, în cadrul unei cereri formulate în baza Legii nr. 544/2001 și vizând, la fel aleatoriu, activitățile și întâlnirile din cadrul programelor de reintegrare din data de 14 februarie 2024.
Prin adresa nr. 500011/POBH/19.03.2024 administrația ne-a transmis informații generate de aplicația informatică, din sfera demersurilor de reintegrare, pentru toată luna februarie, reluând retorica în baza căreia informațiile “sunt de interes public, însă se găsesc doar sub forma documentelor expres prevăzute de OMJ nr. 1322/C/2017”, dar poate sunt și clasificate deoarece ar intra “în sfera planurilor de măsuri pentru prevenirea evenimentelor negative, în locurile și momentele vulnerabile”. Este greu să atingi un asemenea nivel de penibilitate în domeniul dreptului, precum cel redat supra.
Revenind la răspunsul primit, sectorul de reintegrare ne-a comunicat (credem că cu o oarecare mândrie) că “activitățile din aria educațională, psihologică și socială relevă un număr de 1358 de participări la demersurile cuprinse în anexă, initiate și finalizate în cursul acestei luni.”
Având în vedere acest număr mare de participări comunicat, unitatea a reușit să atingă pragul de două demersuri într-o lună pentru cei 600 de deținuți. Însă, dacă analizăm în detaliu, lucrurile au stat mai rău decât în luna anterioară.
Punctual, s-au organizat următoarele demersuri:
# dezbatere privind Radioul, TV și rețelele de socializare – 23 de participări
# dezbatere privind Dragobetele – 18 participări
# concursuri tematice – 21 participări
# Campania de conștientizare a ppl pentru valorificarea propriilor resurse – 13 participări
# competiție sportive de culturism – 101 participări
# activitatea Începe acum cu ceea ce ai! – 18 participări
# activități de grup religioase sau liturgice – 470 participări
# consilieri individuale – 93 de participări
Pe linia de programe obligatorii, s-au desfășurat întâlniri în cadrul următoarelor:
# programul de formare/ dezvoltare a abilităților – 7 participări
# programul de prevenire a recidivei – 21 participări
# programul de pregătire pentru liberare – 11 participări
# programul destinat persoanelor cu conduită agresivă – 22 participări
# programul de adaptare la viața instituțională – 33 participări
# programul de educație civică – 10 participări
La jumătatea lunii ianuarie 2024, în urma evaluării nevoilor populației carcerale, sectorul de reintegrare a concluzionat că existau peste 890 de recomandări de programe obligatorii, doar din sfera celor sociale și psihologice. Numărul depășește cu mult media populației custodiate, iar explicația se găsește în faptul că există deținuți cu două sau chiar trei asemenea recomandări de programe obligatorii.
Contrar acestor nevoi acute, în luna februarie, participau la astfel de programe doar 71 de persoane!
Dacă scădem din cele 1358 de participări cele organizate de reprezentanții cultelor, ne rămân 1106 asemenea participări. Preotul ortodox angajat a generat 470 de participări, din nou,un efort considerabil și de salutat. Au fost 185 de participări la sala de sport și 101 la competiția sportivă de culturism.
Reluând raționamentul aplicat la analiza lunii ianuarie 2024, rămân 352 de participări la demersuri organizate de 11 specialiști, pe parcursul a 21 de zile lucrătoare. Adică vreo 16 prezentări/ zi cu 11 angajați specialiști ce au prestat câte 8 ore în fiecare zi.
Suntem conștienți de faptul că există multă birocrație și că sunt multe documente și raportări de întocmit. Admitem și că o parte dintre acești specialiști participă la diferite comisii (muncă, regim, liberare) și întocmesc diferite evaluări.
Cu toate acestea, nu se justifică plata unui asemenea specialist care, pe parcursul unei zile de 8 ore de muncă, se adresează, în medie, la cel mult 2 deținuți.
IV. Nu avem concluzii. Nu e cazul.
Vom continua să monitorizăm activitatea acestui sector din Penitenciarul Oradea. Administrația Națională a Penitenciarelor este dezinteresată iar Ministerul Justiției este ocupat cu aducerea în țară a fugarilor. Este an electoral.
Asemenea informații nu veți găsi în rapoartele de activitate, pe paginile de social media ori prin vizitarea instituției, cu ocazia porților deschise.
Zsolt ERLI
Un proiect jurnalistic inedit menit să răspundă unei cereri legitime din partea unui public local interesat, sub umbrela Bertoia Analitica. Despre demersurile de reintegrare socială, cheltuirea banului public, investiții și multe altele în legătură cu activitatea de încarcerare din județul Bihor.
Pornim pe 20 mai 2024.
Redacția epenitenciare.ro
Invitația a fost transmisă Administrației Naționale a Penitenciarelor la data de 17 ianuarie 2024. S-a propus o discuție în sistem de videoconferință cu privire la demersurile de reintegrare din sistemul penitenciar și din Penitenciarul Oradea.
La data de 8 februarie, unul dintre directorii general adjuncți i-a comunicat lui Erli că “procedura prin videoconferință a deținuților se declanșează odată cu formularea unei cereri ăn acest sens de către autoritatea sau insitutția interesată.” Ce motive pertinente pot justifica un asemena refuz?
Erli a oferit un răspuns:
“Spre exemplu, raportat la activitatea acestei direcții din ultimii 3 ani, s-a elaborat un singur studiu privind incidența și cauzele abandonului școlar în rândul tinerilor și minorilor care execută o măsură educativă. Tot în acești ultimi 3 ani, s-au revizuit două programe educaționale și au fost scrise altele 3. În sfera programelor de asistență psihosocială, pentru aceeași perioadă, nu s-a scris sau revizuit vreun program psihologic și s-au revizuit 3 programe sociale. Nu s-a scris sau implementat niciunul nou. E clar că, dacă discuția avea loc, era una scurtă.”
Redacția epenitenciare.ro
Ancheta jurnalistică vizează sectorul de reintegrare din Penitenciarul Oradea și acoperă primele două luni din acest an. Analizăm, în detaliu, demersurile efectuate și activitatea celor 15 specialiști.
Vă mulțumim că ne citiți!
Redacția epenitenciare.ro
Un proiect jurnalistic inedit menit să răspundă unei cereri legitime din partea unui public local interesat, sub umbrela Bertoia Analitica. Despre demersurile de reintegrare socială, cheltuirea banului public, investiții și multe altele în legătură cu activitatea de încarcerare din județul Bihor.
Pornim pe 20 mai 2024.
Redacția epenitenciare.ro
Acest plan conține, printre altele, măsuri propuse pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, incluzând și investiții în infrastructura fizică a penitenciarelor. Concret, pentru anul 2023 (Etapa III) s-au prevăzut locuri noi de cazare în următoarele unități penitenciare: Aiud (100), Botoșani (80), CD Brăila- Tichilești (74), Craiova- secția exterioară Ișalnița (80), Constanța Poarta Albă- secția exterioară Valu lui Traian (80), Deva (250), Focșani (118), Galați (152), Găești (96), Ploiești secția exterioară Moara Nouă (80), Ploiești- Târgșorul Nou (90) și Spitalul penitenciar Târgu Ocna (75).
Ne-am îndreptat atenția către unitățile menționate pentru a vedea dacă promisiunile din Planul de ACȚIUNE s-au îndeplinit. După centralizarea răspunsurilor primite, situația locurilor noi de cazare date în folosință în anul 2023 arată astfel: Ploiești- Târgșorul Nou (0), Spitalul penitenciar Târgu Ocna (0), Găești (0), Constanța Poarta Albă- secția exterioară Valu lui Traian (0), CD Brăila- Tichilești (24), Galați (0), Deva (30), Focșani (0), Craiova (108), Botoșani (81), Aiud (22).
La acestea se mai adaugă 210 locuri noi de cazare date în folosință în Penitenciarul București – Jilava și alte 56 de locuri la Codlea. Acestea din urmă, în acord cu Planul de acțiune, trebuiau date în folosință încă din anul 2022. Și trebuiau să fie 80.
În concluzie, anul trecut, sistemul penitenciar s-a mărit cu un număr total de 531 de locuri de cazare, ce respectă cerințele OMJ nr. 2772/C/2017.
Zsolt ERLI
Ancheta jurnalistică vizează sectorul de reintegrare din Penitenciarul Oradea și acoperă primele două luni din acest an. Analizăm, în detaliu, demersurile efectuate și activitatea celor 15 specialiști.
Vă mulțumim că ne citiți!
Redacția epenitenciare.ro
Un proiect jurnalistic inedit menit să răspundă unei cereri legitime din partea unui public local interesat, sub umbrela Bertoia Analitica. Despre demersurile de reintegrare socială, cheltuirea banului public, investiții și multe altele în legătură cu activitatea de încarcerare din județul Bihor.
Pornim pe 20 mai 2024.
Redacția epenitenciare.ro
În toate celulele din Penitenciarul Gherla sunt montate paturile 3 suprapuse. Gradul de ocupare la regimul închis este de 205%, în timp ce la AP este de 216%.
Un alt exemplu este Penitenciarul Galați, unde avem un grad de ocupare de 200,8% la regim închis și de 216,6% la AP. Penitenciarul Codlea, profilat pe custodierea persoanelor clasificate în regimurile deschis și semideschis a început să monteze paturile 3 în camerele de deținere. Gradul de ocupare este de 159% la semideschis, 124% la regimul deschis și de 133% la AP.
Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Brașov se află pe locul 2 la nivel național privind reținerile efectuate, după Mun. București, aspect care pune presiune pe secția destinată arestaților preventiv.
Zsolt ERLI