Seria Elementare: valorile financiare ale normelor de hrană ale persoanelor private de libertate

           Ordinul de ministru în cauză a fost emis la data de 21 februarie 2023 și,  la fel ca celelalte acte normative anterioare, prevede o valoare financiară minimă și una maximă. Valorile nu conțin TVA și reprezintă costul maxim pentru cele trei mese zilnice ale unui deținut.

  • Minori și tineri (18-21 ani) – 9,82 lei
  • Persoane majore (norma comună) – 7,60 lei
  • Persoane majore bolnave – 8,84 lei
  • Femei gravide – 11,34 lei
  • Mame care alăptează copiii până la un an – 12,28 lei

           Niciun penitenciar din România nu atinge aceste praguri financiare. Despre depășirea lor nici nu se pune problema.

           Există, într-adevăr,  recomandări din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor în a construi meniurile decadale, cu o paletă de alimente diversificată și cu orientarea înspre valorile financiare maxime.

           Ca medie națională, estimăm că cele trei mese primite de un deținut din România (dintre care două mese sunt calde) costă 6 RON.

Zsolt ERLI

Eforturile de reintegrare din penitenciare trebuie să se intensifice. Transparentizarea radicală va ajuta.

               Lucrurile merg foarte prost. În acest moment, în închisorile din țară nu există reintegrare socială. 

Pe de o parte, avem elemente obiective reprezentate de lipsa spațiilor, a resurselor umane și a celor financiare.

               Spre exemplu, nu poți spune că acorzi asistență psihologică atunci când ai angajați doi psihologi și, ca unitate, custodiezi 1000 de deținuți. Pe hârtie, aspectele sunt aproape în grafic. Spun aproape, deoarece și acolo există scăpări.  

               Pe de altă parte, aveam aspectul subiectiv, generat de mentalitatea și profesionalismul acestor specialiști în reintegrare.  

               Aici se impune o precizare: am întâlnit oameni cu adevărat dedicați și pasionați de ceea ce fac în acest plan. Oameni cu răbdare, cu inițiativă, cu integritate, asumați și chiar pasionați. Problema este că aceștia reprezintă excepția.

               Majoritatea nu înțelege rolul ei în tot ce ar trebui să însemne aceste demersuri de reintegrare. Și atunci interesul este aproape inexistent.

               Acești specialiști se prezintă la muncă zilnic și pornesc de la ideea că persoanele private de libertate nu pot fi reeducate, nu vor să fie reintegrate și, cu siguranță, nu merită această șansă. 

                Trebuie să fie urât sentimentul să vii la muncă și, în fapt, nu realizezi nimic util. Faci act de prezență, plimbi câteva hârtii și aștepți să vină ora 16:00. Mai mult, aștepți împlinirea limitei de vârstă pentru a putea pleca în pensie prin clasare medicală. 

               Deoarece sunt foarte multe de spus și documente de publicat, anunț următoarele serii de articole dedicate subiectului reintegrării din închisori:

#seria Fața nevăzută a reintegrării din penitenciare, ce va fi publicată pe epenitenciare.ro;

#seria Clandestinitatea eforturilor de reintegrare din penitenciare, ce va fi disponibilă pe juridice.ro;

#seria Dreptul de a urma programe de cursuri universitare.

               Compatibilitatea cu sistemul penitenciar, destinat platformei detenția.ro;

               Ca echipă, analizăm lansarea unei platforme dedicate exclusiv eforturilor de reintegrare din penitenciare.

               Cert este că rămânem dedicați nevoii de schimbare, indiferent de numărul de directori care se vor revolta.               

Zsolt ERLI

Admis la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, specializarea Jurnalism

                Încep prin a mulțumi familiei și prietenilor pentru sprijinul necondiționat arătat. Aștept zilele în care voi fi capabil să întorc tot acest ajutor primit.

                Apoi, mulțumesc Administrației Penitenciarului Baia Mare și, în special, sectorului de reintegrare socială. Personal puțin, însă extrem de competent și dedicat.

                Salut implicarea Consiliului Legislativ și deschiderea Ministerului Educației în demersul de corelare a dispozițiilor Legii nr. 254/2013 cu cele ale noii legi privind învățământul universitar. Este un imens pas înainte.

               Se impun mulțumiri și specialiștilor din cadrul instituției Avocatului Poporului.

               Totodată, salut noua conducere de la Ministerul Justiției, instituție care sper că va înțelege necesitatea demersurilor judiciare ce au ca scop corectarea aspectelor de nelegalitate din cuprinsul OMJ nr. 1322/C/2017.

                Fiind student-deținut la două specializări, în cadrul uneia dintre cele mai bune universități din România, îmi doresc să fiu copiat de cât mai mulți. Doresc a fi un exemplu pentru alte persoane condamnate.

               Timpul petrecut în spatele gratiilor poate fi valorificat în numeroase moduri constructive. Unul dintre acestea este reprezentat de exercitare a dreptului de a urma programe de cursuri universitare.

               Prin anul 2018, un director adjunct pentru reintegrare socială îmi spunea explicit că mă regăsesc într-o postură ingrată, fiind condamnat. Avea dreptate. Însă la fel de adevărat că, din această poziție, se pot întreprinde lucruri pozitive și pot fi realizate schimbări.

Zsolt Erli

„Nu se mai citește teama-n glas / Nu prea se mai bea Jack Daniel`s fals”[1]

                În proiectul de extindere a platformei epeniteniciare.ro, sunt prevăzute trei site-uri, dedicate penitenciarelor din Oradea, Gherla și Baia-Mare.

           Acestea vor beneficia de aceeași structură, după cum urmează:

#Știri

#Editorial

#Infrastructură

#Reintegrarea socială

#Hrana p.p.l.

#Decizii jud. de supraveghere

#Aparținătorii

#Magazinul unității

#Parteneri

#Contact

           Platformele vor fi funcționale, cel mai probabil, din februarie 2024. Până atunci, epenitenciare se va transforma într-un portal național de știri.

           Totodată, echipa implicată analizează oportunitatea implementării unei aplicații dedicate.

Zsolt ERLI

[1] Bitză, Următorul pas, 2003, Roton, Rebel Music.