Din seria Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025: Penitenciarul Gherla și cele 300 de noi locuri de cazare

Conform planului în cauză la finele anului 2022, unitatea din județul Cluj trebuie să dea în folosință un corp nou de clădire, cu 300 de locuri de cazare. Curioși din fire, ne-am adresat conducerii Penitenciarului Gherla, să ne comunice stadiul lucrărilor.

Redăm în integralitate răspunsul primit:

“Documentația tehnico economică – faza Studiul de fezabilitate aferentă obiectivului de investiții “Pavilion de detenţie nr. 4- Penitenciar Gherla – Construire.

Pentru obiectivul de investiții “Pavilion de detenţie nr. 4 – Penitenciar Gherla -Construire”, s-a emis Ordinul MDLPA nr. 1110 din 04.08.2021, pentru includerea pe lista de Sinteză a obiectivelor de investiții din cadrul Subprogramului “Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor”.

Această etapă impune reactualizarea şi reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei va asigura finanţarea cheltuielilor aferente realizării obiectivului de investiții “Pavilion de detenţie nr. 4 Penitenciar Gherla – Construire”, prin Programul național de construcții de interes public sau social derulat de „C.N.I.” – S.A.

Factorii care au condus la necesitatea actualizării indicatorilor tehnico-economici, care se reflectă în valoarea obiectivului de investiții sunt:

Modificări legislative, intervenite în perioada decembrie 2020- 2022, ajustarea preţului contractului de achiziție publică aplicând mecanismul specific actualizării prin rata inflaţiei utilizată pentru actualizarea preţurilor în funcție de indicele lunar al preţurilor de consum publicat pe site-ul insse.ro.
In urma cresterii accelerate a preturilor la materialele de constructii din prima jumatate a anului 2021, s-a impus necesitatea de ajustarea a pretului contractelor de lucrari”

Concluzionăm. În loc de 300 de locuri noi de cazare, Penitenciarul Gherla va încheia anul 2022 cu 0 astfel de locuri. Precizăm că unitatea are un grad de ocupare de peste 180% la regimul închis, având tronsoane cu câte trei paturi suprapuse.

Totodată, e vital să menționăm că scopul planului de acțiune pentru perioada 2020-2025 a fost acela de a veni cu soluții rapide și adecvate pentru a rezolva problema supraaglomerării carcerale.

Zsolt Erli

Când transformăm celula de deținere în sală de mese

Locația- Penitenciarul Oradea. Avem o cameră de aproximativ 17 mp. Are opt paturi instalate, grupate câte două, suprapuse. Mai avem o masă lipită de perete, o bancă lângă ea și două scăunașe.

Nu avem sală de mese, iar de mâncat trebuie. Hrana este servită prin vizeta ușii celulei.

Cum spuneam, avem opt oameni. La masă, pe bancă, încap doar trei. Și asta dacă se înghesuie. Cele două scaune nu încap în jurul mesei. O latură a ei este la perete, iar alte două sunt lipite de paturi.

Încă o dată, sunt doar 17 mp la dispoziție. Iar amprenta paturilor ocupă cca 8-9 mp.

E ora mesei de prânz. Întâi se servește supa. E hrană caldă. Trei deținuți se așeză la masă. Alții doi, ținând farfuria în mână, stau pe cele două scaune și mănâncă.

Ok, însă mai avem trei persoane. Acum, există trei opțiuni. Fie așteaptă să termine cei de la masă ori de pe scaune, fie mănâncă din picioare ori se așeză pe paturi și mănâncă acolo. În ultima variantă, ei trebuie să stea șezut, aplecați deoarece dacă stau drepți, dau cu capul de patul suprapus.

Vine felul doi, povestea se reia. Trebuie să se și grăbească. S-a anunțat plimbarea. Ori mănâncă din picioare, pe fugă, ca să poată ieși 1-2 ore la plimbare, fie renunță la masă, ies și mănâncă apoi hrana răcită.

Iar „plimbare” e un cuvânt nepotrivit. E dificil să se plimbe 30-40 de deținuți, într-o curte de 50 mp. Și totul ține de șansă. Asta deoarece capacitatea secției este de peste 120 de persoane. Dacă ar ieși toți?!

Ceea ce am redat supra nu se întâmplă zilnic doar la Oradea. Sunt puține penitenciarele ce au săli de mese. Acestea reprezintă excepția.

Zsolt Erli

Seria de articole privind Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025

1. La 24 iulie 2012, CtEDO pronunța hotărârea cvasi-pilot în cauza Iacov Stanciu împotriva României. Pentru prima dată, condițiile de detenție reprezentau o problemă structurală.

2. La 25 aprilie 2017 sosea și hotărârea pilot, pronunțată în Cauza Rezmiveș și alții împotriva României. Statul avea la dispoziție 6 luni să identifice și să aplice soluții la problemele punctate de CtEDO.

3. La 21 iulie 2017 intra în vigoare Legea nr. 169/2017 care instituia celebrul „recurs compensatoriu”, demers menit să rezolve problema supraaglomerării penitenciarelor.

4. La 17 ianuarie 2018 Guvernul României aproba Memorandumul cu tema: „Aprobarea calendarului de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supraaglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României.”

5. La 19 decembrie 2019, în urma unor discuții din cadrul grupului interinstituțional, se lua decizia renunțării la Calendarul de măsuri. Niciun obiectiv major nu fusese atins.

6. Tot la 19 decembrie 2019, Parlamentul României abroga legea recursului compensatoriu.

7. La 20 noiembrie 2020 se prezenta „Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025” elaborat să „soluționeze eficient problema supraaglomerării carcerale.”

În prezent, ne aflăm în cel de-al treilea an al Planului de acțiune. Deoarece monitorizăm cu interes aplicarea măsurilor (de natură administrativă, legislativă și investițiile în infrastructura fizică a penitenciarelor), vom prezenta publicului interesat stadiul realizărilor în seria de articole „Planul de acțiune 2020-2025”.

Zsolt Erli