Zsolt Erli

        Zeci de solicitări de asistență stomatologică adresate de deținuți la apelul de dimineață. Zeci de telefoane date de agenții supraveghetori de pe secțiile de deținere către cabinetul medical. Iar rezultatul este mai mereu același: medicul stomatologic lipsește. Dacă totuși este prezent, cu părere de rău, nu poate lucra căci scaunul din cabinetul stomatologic nu funcționează. Se așteaptă noile siguranțe, căci cele existente s-au ars.

         Sosesc siguranțele, scaunul devine funcțional. Este prezent și medicul. Solicitările sunt cu duiumul. Urmează negocierea cu agentul supraveghetor, după următorul exemplu: dacă există 12 solicitări, să se trimită doar 6 condamnați, incluzându-se și eventualii petiționari.

         Aceștia ajung la cabinet sunt consultați și li se spune să se ceară la cabinet peste 1-2 săptămâni, căci instrumentarul nu este îndestulător/ dezinfectat ori asemenea.

         Iar ciclul se reia. Toate acestea se desfășoară cu acceptul tacit al conducerii.

         Uneori, mai scapă câte o petiție ori o plângere ce sesizează aceste aspecte triste. E momentul când încep negocierile și presiunile asupra nefericitului cu scopul de a-și retrage hârtia.          Astfel de episoade sunt posibile atunci când medicul stomatolog a intrat în sistemul penitenciar pentru a-și consolida viitoarea pensie și nicidecum pentru a-și exercita meseria cu profesionalism și poate puțină empatie.

Zsolt Erli

        În luna noiembrie 2020, Guvernul României a adoptat „Planul de acțiune 2020-2015 în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Brăgădireanu împotriva României” pentru a „soluționa eficient problema supraaglomerării carcerale”. Acesta a fost prezentat Comitetului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei.

         Documentul în cauză menționează un grup de lucru interinstituțional ce are ca scop „monitorizarea si evaluarea măsurilor propuse, în raport de care planul de acțiune să poată fi ajustat la noile realități.” Din acest grup fac parte reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe- Agent Guvernamental pentru CtEDO, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Administrației Național a Penitenciarelor, Direcției Naționale de Probațiune. Secretariatul grupului de lucru este asigurat de Ministerul Justiției.

         Așa fiind, m-am adresat cu o cerere, formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu completările și modificările ulterioare, Ministerului Justiției, solicitând, în fotocopie, actele administrative întocmite ca urmare a întâlnirilor semestriale a Grupului de lucru în cauză.

         Ministerul a refuzat, motivând incidența prev. art. 12 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora informațiile privind deliberările autorităților se exceptează de la accesul liber al cetățenilor.

         Doar că lucrurile nu stau așa. Într-adevăr, raportat la art. 12 alin. (1) lit b) din lege, informațiile privind deliberările autorităților se exceptează de la accesul liber a cetățenilor însă exclusiv în ipoteza în care acestea fac parte din categoria informațiilor clasificate.

         Cu alte cuvinte, refuzul Ministerului Justiției se prezintă nelegal și asta deoarece documentele solicitate nu sunt clasificate și prezintă un puternic caracter public. Evident, în cauză, a fost sesizată instanța competentă, urmând ca justiția să se pronunțe asupra caracterului documentelor solicitate.

         Ministerul Justiției cunoaște prea bine că cererea a fost întemeiată și că documentele sunt de interes public, sens în care această abordare aleasă ridică și mai multe semne de întrebare.

         Voi reveni cu completări.

Zsolt Erli

        Prin Decizia civilă nr. 888/A/2021, pronunțată la data de 18 iunie 2021, Tribunalul Cluj a admis parțial acțiunea în răspundere civilă delictuală a unei persoane private de libertate, stabilind că Penitenciarul Gherla nu a luat măsurile necesare pentru asigurarea în perioada mai-octombrie 2016 a unui tratament stomatologic adecvat, faptă ce a cauzat apelantului suferințe fizice, prejudiciul astfel cauzat fiind necesar a fi raportat prin obligarea la plata de daune morale.

         Pentru a-și motiva astfel decizia, tribunalul a reținut: „ Nu se poate reține, în raport de starea de fapt rezultată din probele administrate în dosar, că în perioada de aproximativ 5 luni (24.05.2015 – 21.10.2016), respectiv de la data primei prezentări la cabinetul stomatologic și până la data când s-au demarat efectiv tratamentele de specialitate finalizate la data de 04.11.2016 cu realizarea unor obturații definitive, apelantul ar fi beneficiat de un tratament stomatologic adecvat problemei medicale semnalate, nefiind suficient pentru a se ajunge la o atare concluzie că acesta nu a formulat sesizări în scris sau că a beneficiat de antialgice acordate prin intermediul cabinetului de medicină generală al penitenciarului.

         De asemenea, nici faptul că apelantul nu a solicitat în scris acordarea de tratament stomatologic, nu constituie un argument întemeiat, în condițiile în care din toate actele medicale depuse la dosar reiese că acesta a semnalat periodic problema medicală avută. A fost consultat de 9 ori în luna august 2016 la cabinetul de medicină generală, acuzând aceleași dureri. A intrat chiar în procedura refuzului de hrană dată fiind lipsa medicului stomatolog, astfel că nu se poate susține că problema medicală invocată nu a fost una adusă la cunoștința intimatului, ce se impunea a se soluționa printr-un tratament adecvat, doar în această modalitate putându-se considera că dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri al apelantului, stipulat de art. 71 din Legea nr.254/2013, nu era iluzoriu.”

(Decizia civilă nr. 888/A/2021 pronunțată de Tribunalul Cluj – secția civilă la 18 iunie 2021, republicată).

         Împotriva acestei decizii, administrația penitenciarului a declarat recurs. Curtea de Apel Cluj a respins calea de atac extraordinară, soluția tribunalului rămânând, în acest mod, definitivă.

         În perioada analizată în cadrul procesului civil, Penitenciarul Gherla custodia, în medie, 1000 de persoane private de libertate.

         Câți deținuți s-au aflat în situații asemănătoare situației reclamate de persoana condamnată și nu au beneficiat de asistență medicală stomatologică adecvată? Dar acum?

La data de 17.02.2022 Penitenciarul Iași custodia 15 persoane private de libertate confirmate cu COVID-19.

Acestea au fost izolate de colectiv și mutate pe o secție de deținere separată. De asemenea, peste 100 de deținuți erau carantinați, ca urmare a contactului direct. Ei sunt monitorizați zilnic și testați la finalizarea perioadei de carantinare.

Penitenciarul Iași este profilat pe regimurile de executare de maximă siguranță, închis și deschis. Este cea mai aglomerată unitate din țară cu un grad de ocupare de peste 190% la regimul închis.

Această situație durează de câteva săptămâni, cu toate acestea, Administrația Națională a Penitenciarelor dispune transferarea de deținuți către închisorile din Moldova.

Vom reveni cu amănunte.

Zsolt Erli