Zsolt Erli
Aspecte introductive
Acest material trebuia să fie public cu mult timp în urmă. Am tot așteptat un răspuns din partea conducerii penitenciarului, o asumare care, până la data redactării acestui articol, nu a sosit. Trebuie să recunosc faptul că, și alegerea de a nu formula un punct de vedere, este tot o formă de asumare. Și nu e compatibilă cu toate formele de conducere ale unei instituții.
Să tratăm aspectele pe rând.
Penitenciarul Oradea custodiază, în medie, 600 de persoane private de libertate. Gradul general de ocupare este de peste 150%, raportat la standardul intern în materie de 4 mp. Aceste persoane primesc hrană de trei ori pe zi: hrană rece la micul dejun și hrană caldă la prânz, respectiv la cină. Cei care suferă de diabet mai primesc și alte mese, servite între cele principale.
Procesul de preparare a hranei este realizat de deținuți, sub coordonarea unui agent de penitenciar. Aceste persoane private de libertate sunt selectate din rândul populației carcerale de către o comisie cu atribuții în acest sens, le sunt realizate analize medicale după care sunt repartizate (mai mult sau mai puțin în funcție de abilități și deprinderi) la bucătăria penitenciarului (bucătari, veselari, curățători zarzavat).
Acești deținuți sunt cazați, de regulă, în aceleași camere de detenție, singurul criteriu de separare fiind cel de fumători/ nefumători.
Pe de altă parte, Penitenciarul Oradea mai dispune de popota unității. Aici se prepară hrana pentru angajații (și nu numai) administrației tot de către persoane private de libertate, alături de alți angajați ai pușcăriei. Evident, angajatii plătesc o sumă modică pentru meniurile comandate.
Pandemia și sistemul penitenciar
Închisorile din România, sub coordonarea Administrației Naționale a Penitenciarelor, au încercat să diminueze efectele pandemiei în rândul persoanelor custodiate. Multe măsuri au fost tardive, altele au lipsit cu desăvârșire, din diferite motive de ordin obiectiv sau subiectiv.
Pe durata stării de urgență din 2020, dreptul deținuților la vizite, la primirea de pachete cu alimente, la permisii, la consultații medicale în afara sistemului penitenciar au fost suspendate.
Îmi amintesc clar, cu titlul de exemplu, în lunile aprilie- mai 2020 Penitenciarul Gherla acorda câte o mască chirurgicală unui deținut pentru o săptămână, bineînțeles, existând obligația purtării ei la apelurile de dimineață/ seara și la oricare părăsire a camerei de detenție.
La nivelul sistemului, există șase penitenciare-spital. Prin decizia Directorului general ANP, Penitenciarul-Spital Jilava a fost declarat spital suport COVID-19.
În stare de alertă și până la apariția vaccinului, ANP a permis unităților penitenciare să acorde deținuților exercitarea dreptului la vizite, exclusiv cu dispozitiv de separare, purtarea măștii și a mănușilor și păstrarea distanței sociale- cerințe obligatorii atât pentru încarcerați cât și pentru aparținători.
După disponibilizarea vaccinului, lucrurile s-au relaxat puțin, deși nu se impunea acest demers. Procesul de vaccinare a populației carcerale la nivel național a fost greoi. Nu a existat o comunicare adecvată cu deținuții în privința beneficiilor vaccinului.
La Penitenciarul Oradea, primii deținuți au fost vaccinați prin luna mai 2021. Au fost circa 80 de persoane private de libertate care și-au exprimat acordul în acest sens și care au fost vaccinate de reprezentanții DSP Bihor.
După care, a sosit vara, căldura și parcă administrația a uitat de pandemie. Persoanele private de libertate au tot formulat cereri pentru a fi vaccinate, care ba nu au fost înregistrate, ba s-au pierdut.
Când se insista asupra problemei, penitenciarul comunica faptul că cei de la DSP nu au disponibilitatea de a vaccina persoane private de libertate, iar de cealaltă parte, Direcția de Sănătate Publică afirma că nu a primit vreo solicitare în acest sens de la unitatea penitenciară orădeană.
Cert este că următoarea sesiune de vaccinare a deținuților din penitenciarul Oradea a avut loc abia în luna august 2021, după numeroase plângeri și petiții. La acel moment mass media anunța cu certitudine sosirea valului IV al pandemiei iar previziunile erau sumbre.
Luna septembrie 2021
A fost caracterizată, cel puțin până spre sfârșitul ei, de o liniște ce nu a părut suspectă factorilor de decizie din administrație.
Am mai avut loc o sesiune de vaccinare a deținuților, însă a lipsit cu desăvârșire testarea acestora. Cei care lucrau la bucătărie și la popota unității nu mai fuseseră testați din luna iulie. Majoritatea nu a fost testată deloc.
Doar că, spre sfârșitul lunii septembrie 2021, cabinetul medical a fost asaltat de deținuți care prezentau simptome clare de COVID-19. Însă, din incompetență, neglijență, intenția probabilă de a nu stârni panică, asistenții medicali (căci medicii de regulă lipsesc de la consultații) i-au diagnosticat cu diferite alte afecțiuni, gen răceală, toxiinfecție alimentară, sinuzită și altele.
Cu toate acestea, numărul prea mare de persoane ce prezentau simptome nu putea fi ignorat.
Zilele de 4-6 octombrie 2021
În dimineața zilei de 4 octombrie 2021 s-a luat decizia testării tuturor celor care lucrau la bucătăria și la popota penitenciarului, atât persoane private de libertate, cât și angajați.
Previzibil, au fost găsite pozitive cu COVID-19 11 persoane deținute și 3 angajați. Modul în care s-au desfășurat din acel moment evenimentele ține de domeniul dreptului penal, în opinia mea.
Astfel, popota unității a fost închisă imediat. Deținuții pozitivi s-au întors pe camerele lor, în așteptarea de noi dispoziții, camere în care (atenție!) se regăseau alte persoane testate negativ și care, la rândul lor, lucrau la bucătărie.
Angajații civili ai popotei au părăsit unitatea. În schimb, agentul de penitenciare care coordona activitatea la bucătărie, confirmat cu COVID-19, a rămas până în jurul orei 11:00 să ajute la prepararea hranei, alături de deținuți ce fuseseră testați negativ.
Cei 11 găsiți pozitivi au părăsit camerele de detenție în jurul orei 14:00 când s-au demarat procedurile în vederea transferării lor, prin cursă directă, la Penitenciarul Spital Jilava. În ziua de 4 octombrie 2021, nu a mai fost testată nicio altă persoană privată de libertate în Penitenciarul Oradea.
În dimineața zilei de 5 octombrie 2021, testarea celor care au ieșit la muncă la bucătăria unității s-a reluat. 14 persoane au fost depistate pozitiv. Au existat deținuti care au fost testați negativ pe 4 octombrie și au gătit la bucătărie, iar în dimineața zilei de 5 octombrie au fost confirmați cu virusul COVID-19. S-a procedat în același mod, au așteptat în camerele de detenție (ei pozitivi fiind, alături de alții testați negativ) până la transferarea la Penitenciarul Spital Poarta Albă. Numărul mare de persoane condamnate confirmate pozitiv simultan, a determinat ANP să declare al doilea penitenciar spital ca suport pentru cazurile de COVID-19. Doar că și acest spital și-a atins capacitatea maximă de internare în noaptea de 5 spre 6 Octombrie 2021.
Ca atare, începând cu dimineața zilei de 6 Octombrie 2021, penitenciarele care au raportat cazuri noi de COVID-19, au fost nevoite să izoleze local deținuții confirmați până la disponibilizarea de paturi în cele două penitenciare spital.
Or, un astfel de demers pentru un sistem penitenciar supraaglomerat a reprezentat mai mult decât o provocare. Nu s-au luat măsuri de izolare ori de carantinare a celor testați negativ dar care s-au aflat în contact direct cu cei găsiți pozitivi. Aceste persoane locuiau efectiv în aceleași camere, aveau paturile la distanțe de zeci de cm între ele, mâncau la aceeași masă.
Opinia publică mai trebuie să cunoască faptul că deținuții care lucrează la bucătăria penitenciarului sunt cei care, după ce hrana este preparată, o distribuie pe secțiile de detenție. De acolo este preluată de plantoanele care o împart individual. Pe scurt, aceste persoane private de libertate au avut acces direct, prin natura locului de muncă, la toată populația carcerală.
În pofida acestora, nu a existat vreo decizie de a testa toate persoanele încarcerate în Penitenciarul Oradea, iar la baza acestui considerent s-au aflat următoarele:
# administrația nu a dispus de cel puțin 600 de teste PCR pentru a-i testa pe toți;
# și dacă ar fi dispus, cel mai probabil nu ar fi testat, asta deoarece rezultatele ar fi fost peste posibilitățile logistice ale penitenciarului și ale sistemului (fără camere disponibile pentru carantinare, fără curți de plimbare suficiente, fără locuri în spitalele penitenciar pentru a-i transfera pe cei pozitivi, pază pentru a-i transfera în spitalele civile și multe altele).
Pe scurt, situația era guvernată de hazard. În niciun moment, Administrația Penitenciarului Oradea nu a controlat de fapt evenimentele.
La fel, în dimineața zilei de 6 Octombrie 2021, persoane care lucrau la bucătăria pușcăriei au fost testate, rezultatele fiind pozitive. A fost ziua când au fost testate și plantoanele de pe secțiile de detenție care servesc, în final, hrana preparată. Numărul total de infectați a depășit 20. Deținuții au fost izolați de colectiv și au fost transferați abia câteva zile mai târziu către penitenciarele spital, când au existat locuri disponibile.
Situația s-a relaxat abia din 7 octombrie.
Concluzii
Fără îndoială, deciziile medicale și administrative luate înainte de 4 octombrie 2021 dar și în cele trei zile au fost tardive, fie eronate.
Dacă au existat motive temeinice pentru a închide popota unității, au existat și justificări pentru a închide și bucătăria penitenciarului. Acolo, în cele trei zile, cel puțin, au gătit deținuți infectați cu COVID-19. Bineînțeles, hrana trebuia asigurată pentru cele 600 de persoane custodiate, de trei ori pe zi. Însă existau soluții.
Prima, însemna externalizarea urgentă și contractarea de servicii de catering. Doar că asta însemna costuri, iar noi vorbim de o instituție care nu a avut disponibile 600 de teste PCR, într-un plin val IV pandemic ce a fost mai multe decât previzibil.
A doua variantă putea fi următoarea, defalcată astfel:
1. Se oprea bucătăria unității, carantinând toate persoanele care lucrau acolo; acestea oricum erau cazate pe aceleași camere, care ar fi trebuit izolate;
2. S-ar fi testat plantoanele de pe secțiile de deținere, care servesc masa (acestea sunt cazate pe secțiile aferente și nu în camerele cu cei de la bucătărie);
3. Aceste plantoane ar fi pregătit și distribuit HRANĂ RECE, care nu presupune gătire, pentru câteva zile (ordinul de ministru în cauză permite, în situații obiective, ca până la cinci zile să fi distribuită o astfel de hrană, care să atingă baremul caloric zilnic prevăzut);
4. În paralel, comisia de muncă ar fi selecționat alte persoane în vederea angajării la bucătăria unității, iar administrația ar fi întreprins demersul pentru realizarea urgentă a analizelor medicale.
Cu referire la întreaga perioadă, personal, nu am auzit vreo dispoziție a judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Oradea. Probabil, s-a considerat legală întreaga abordare.
Menționam la începutul articolului că mi-am îndreptat atenția către administrație cu o petiție, adresând totodată câteva întrebări directorului penitenciarului.
Aceste au fost:
# consideră că abordarea din perioada 4-6 octombrie a fost una legală?
# crede că datorează scuze aparținătorilor persoanelor private de libertate?
# consideră că s-ar impune prezentarea demisiei?
Întrebările sunt fără răspuns căci administrația nu a comunicat vreun punct de vedere. Rămâne de văzut dacă Ministerul Public se autosesizează în urma acestui articol.